O masa prea mare
Pentru o camera asa mica,
Un suflet prea mic
Pentru o camera asa mare.
Simti ca esti inutil,
Si tipi de nervi;
La tine!
Te-opresti, sa te gandesti
De ce-ai tipat;
Si nu mai stii.
Acum ti-e bine...
Adormi, si simti ca esti inutil.
Dormi intr-un pat prea mic
Pentru o camera asa de mare,
Si ai un suflet mare
Pentru a incapea intr-o camera asa de mica.
joi, 12 martie 2009
Daca ar fis sa pun un titlu ar fi [...oameni]
Despre ce sa scriu?, despre muzica?, despre frumos?, despre Aurelian sau Mihaela, ...sau despre tine!?
Tu dormi trista, cel putin asa spui. Si te cred. L-ai ascultat cum canta. Am ascultat si eu. Si pe mine m-a intristat.
Am franturi de sperante, vise destramate, idei topite, ganduri framintate.
Despre tine...
Oare cine esti tu?
"Chiar si-atunci cand imi vorbesti / Sint ca iubesc tacerea ta!"
E frustrant sa vrei sa vorbesti despre ceva dar sa nu poti. E dureros sa simti o durere infinita si sa nu poti tipa. E trist sa nu ai cui sa spui ca vrei sa tipi ca sa scapi de durere si ca vrei sa vorbesti ca sa scapi de frustrare.
E obositor sa te gandesti la toate.
E tarziu ca sa mai ai o sansa.
Nu ai curaj, nu ai idei... te legi de trecut si speri ceva. Nici tu nu stii ce. Oricum nimic nu are logica. Si tu iti pierzi mintile.
Nici nu mai stiu la ce persoana am scris.
Ma vei scuza.
Tu dormi trista, cel putin asa spui. Si te cred. L-ai ascultat cum canta. Am ascultat si eu. Si pe mine m-a intristat.
Am franturi de sperante, vise destramate, idei topite, ganduri framintate.
Despre tine...
Oare cine esti tu?
"Chiar si-atunci cand imi vorbesti / Sint ca iubesc tacerea ta!"
E frustrant sa vrei sa vorbesti despre ceva dar sa nu poti. E dureros sa simti o durere infinita si sa nu poti tipa. E trist sa nu ai cui sa spui ca vrei sa tipi ca sa scapi de durere si ca vrei sa vorbesti ca sa scapi de frustrare.
E obositor sa te gandesti la toate.
E tarziu ca sa mai ai o sansa.
Nu ai curaj, nu ai idei... te legi de trecut si speri ceva. Nici tu nu stii ce. Oricum nimic nu are logica. Si tu iti pierzi mintile.
Nici nu mai stiu la ce persoana am scris.
Ma vei scuza.
vineri, 27 februarie 2009
sâmbătă, 14 februarie 2009
The trouble with love is...
A fost si ziua lui Valentin.
Anul asta am observat ceva ciudat. Nu stiu daca e legat de varsta sau si-a revenit putin romanu' dar parca nu a mai fost asa de mare agitatie. Reclamele nu au mai vorbit doar de Valentine's Day ci si de Dragobete, pupicii nu au mai zburdat prin baruri, baloanele au ramas la tarabele lor.
In fine, Valentine's Day, Dragobete sau cum vreti sa-i mai spuneti, undeva prin periaoda asta, cand simte aer de primavara, tot omul isi aduce aminte ca are pe cineva drag. Si in spiritul cupidonesc mi-am desfacut si eu o bere si o punga de chipsuri si am vazut un film: Wimbledon. Ce sa spun, frumoasa iarba. In caz ca nu stiti, este vorba de tenis, cel putin ca promotor al povestii.
El, un tenismen mediocru, ajuns la un pas de retragere, dar cu un accent de 5 o'clock si cu ochi de un albastru google nimereste printr-o eroare de la receptie in camera ei. Ea (Kirsten Dunst), cu zambet care nu te lasa in pace sa scrii un articol in blog, si intr-un rol care o obliga sa se arcuiasca mai ceva ca Spiderman.
Si aici fac pauza ca sa termin de vazut filmul...
Urmeaza mult bla bla, ea pierde, el castiga turneul, ea pleaca, apoi revine...
In final e simplu: ea e motivul pentru care el merge mai departe. Si undeva in film daca veti fi atenti veti auzi: "This year's love had better last". E un mesaj bun pentru un inceput de an, de primavara, de dr..............
Noapte buna!
Anul asta am observat ceva ciudat. Nu stiu daca e legat de varsta sau si-a revenit putin romanu' dar parca nu a mai fost asa de mare agitatie. Reclamele nu au mai vorbit doar de Valentine's Day ci si de Dragobete, pupicii nu au mai zburdat prin baruri, baloanele au ramas la tarabele lor.
In fine, Valentine's Day, Dragobete sau cum vreti sa-i mai spuneti, undeva prin periaoda asta, cand simte aer de primavara, tot omul isi aduce aminte ca are pe cineva drag. Si in spiritul cupidonesc mi-am desfacut si eu o bere si o punga de chipsuri si am vazut un film: Wimbledon. Ce sa spun, frumoasa iarba. In caz ca nu stiti, este vorba de tenis, cel putin ca promotor al povestii.
El, un tenismen mediocru, ajuns la un pas de retragere, dar cu un accent de 5 o'clock si cu ochi de un albastru google nimereste printr-o eroare de la receptie in camera ei. Ea (Kirsten Dunst), cu zambet care nu te lasa in pace sa scrii un articol in blog, si intr-un rol care o obliga sa se arcuiasca mai ceva ca Spiderman.
Si aici fac pauza ca sa termin de vazut filmul...
Urmeaza mult bla bla, ea pierde, el castiga turneul, ea pleaca, apoi revine...
In final e simplu: ea e motivul pentru care el merge mai departe. Si undeva in film daca veti fi atenti veti auzi: "This year's love had better last". E un mesaj bun pentru un inceput de an, de primavara, de dr..............
Noapte buna!
sâmbătă, 15 noiembrie 2008
La la la la la la la life is wonderful
Iata vine si al doilea articol. Boon. M-am hotarat sa scriu azi despre ce mi s-a intamplat saptamana asta. As fi vrut initial sa scriu despre ce mi s-a intamplat anul asta dar probabil la sfarsitul lui decembrie voi publica o "Antologie de evenimente nefericite cu si despre Gabutz".
Sa revenim. Luni seara m-am intalnit cu un baiat care avea un apartament cu o camera de inchiriat. Referinte bune, baiat serios, nu puteai sa spargi fericirea din aer nici cu plici-ul. Am stabilit toti termenii intelegerii: chiria pina pe 10, de preferat sa se fumeze in balcon, daca te deranjeaza liftul cobori la 7 si blochezi usa, etc. Fiind romani, care prefera sa nu dea bani la stat nici nu a fost vorba de un contract ci doar de omenie. Zis si facut, pe la ora 20:00 tineam in mina cheia de la noul meu apartament.
Marti am inceput treaba: schimba prize, pune plafoniera noua, da varul jos din baie, cumpara mocheta, covorase, ibric, cafea, zahar, si alte lucruri de stricta necesitate. Trebuie precizat ca marti a fost si inaugurarea in fata prietenilor: adica s-a facut treaba o ora dar s-au baut 3 peturi de bere si juma' de whisky.
Miercuri am ajuns la 8 la munca sa pot iesi devreme. Am zis ca nu mai invit "ajutoare" ca totusi sa fac ceva treaba. Si am facut: am tencuit la baie, am astupat gaurile nefolosite de la bucatarie si am mai peticit prin balcon. Super asta (© ZAG). Maturat, spalat, totul luna, ma pregateam sa pun mocheta. In pauza de apa minerala, covrigei si napolitane suna telefonul; ma uit; "Apartament". Era tipul de la care inchiriasem.
El: "Salut Gabi, ce faci?"
Eu: "Pai la apartament. Chiar voiam sa te intreb, cand ne intalnim sa-ti dau chiria?"
El: "Nu, nu de asta am sunat. Stii, ti-am zis ca nu e apartamentul meu, e a lu' vara-mea." Si aici vine bomba "s-a hotarat sa-l vinda. A zis ca nu mai are chef de chiriasi de astia de 2 luni. Nu se merita. Maine trebuie sa pleci."
Eu: "?"
Tot eu(cu telefonul sub perna): "****** * ***** * *** ***** ** ****** ****** ***"
Tot eu(cu telefonul la ureche): "Dar stai un pic, ca eu m-am apucat deja de facut investitii, cum facem?"
De aici nu mai are rost sa prezint discutia. A doua zi m-am dus si mi-am luat lucrurile. Am fost recompensat cu fabuloasa suma de 30 de lei pentru imbunatatiri (acum nu mai tip, m-am calmat).
Oricum, scopul povestii era sa va spun ca vind urmatoarele lucruri:
- mocheta 4x5 m
- covorase baie
- dibluri
- cancioc, mistrie, gletiera
- ibric 850g
- pachet cafea inceput
- cos gunoi
- saci menajeri
- prosoape de bucatarie
- spoturi albe si verzi
- priza montata si luata inapoi ca nu aveam bon pe ea si nu am vrut sa i-o las
- si altele (sunati pentru detalii)
Concluzia: chirie doar cu contract si tineti minte numarul de la masina al proprietarului (poate fi util intr-o zi).
Peace out.
Sa revenim. Luni seara m-am intalnit cu un baiat care avea un apartament cu o camera de inchiriat. Referinte bune, baiat serios, nu puteai sa spargi fericirea din aer nici cu plici-ul. Am stabilit toti termenii intelegerii: chiria pina pe 10, de preferat sa se fumeze in balcon, daca te deranjeaza liftul cobori la 7 si blochezi usa, etc. Fiind romani, care prefera sa nu dea bani la stat nici nu a fost vorba de un contract ci doar de omenie. Zis si facut, pe la ora 20:00 tineam in mina cheia de la noul meu apartament.
Marti am inceput treaba: schimba prize, pune plafoniera noua, da varul jos din baie, cumpara mocheta, covorase, ibric, cafea, zahar, si alte lucruri de stricta necesitate. Trebuie precizat ca marti a fost si inaugurarea in fata prietenilor: adica s-a facut treaba o ora dar s-au baut 3 peturi de bere si juma' de whisky.
Miercuri am ajuns la 8 la munca sa pot iesi devreme. Am zis ca nu mai invit "ajutoare" ca totusi sa fac ceva treaba. Si am facut: am tencuit la baie, am astupat gaurile nefolosite de la bucatarie si am mai peticit prin balcon. Super asta (© ZAG). Maturat, spalat, totul luna, ma pregateam sa pun mocheta. In pauza de apa minerala, covrigei si napolitane suna telefonul; ma uit; "Apartament". Era tipul de la care inchiriasem.
El: "Salut Gabi, ce faci?"
Eu: "Pai la apartament. Chiar voiam sa te intreb, cand ne intalnim sa-ti dau chiria?"
El: "Nu, nu de asta am sunat. Stii, ti-am zis ca nu e apartamentul meu, e a lu' vara-mea." Si aici vine bomba "s-a hotarat sa-l vinda. A zis ca nu mai are chef de chiriasi de astia de 2 luni. Nu se merita. Maine trebuie sa pleci."
Eu: "?"
Tot eu(cu telefonul sub perna): "****** * ***** * *** ***** ** ****** ****** ***"
Tot eu(cu telefonul la ureche): "Dar stai un pic, ca eu m-am apucat deja de facut investitii, cum facem?"
De aici nu mai are rost sa prezint discutia. A doua zi m-am dus si mi-am luat lucrurile. Am fost recompensat cu fabuloasa suma de 30 de lei pentru imbunatatiri (acum nu mai tip, m-am calmat).
Oricum, scopul povestii era sa va spun ca vind urmatoarele lucruri:
- mocheta 4x5 m
- covorase baie
- dibluri
- cancioc, mistrie, gletiera
- ibric 850g
- pachet cafea inceput
- cos gunoi
- saci menajeri
- prosoape de bucatarie
- spoturi albe si verzi
- priza montata si luata inapoi ca nu aveam bon pe ea si nu am vrut sa i-o las
- si altele (sunati pentru detalii)
Concluzia: chirie doar cu contract si tineti minte numarul de la masina al proprietarului (poate fi util intr-o zi).
Peace out.
luni, 30 iunie 2008
Si, ce mai ziceti?
De fapt ar fi trebuit sa fie "ce mai zic" :), dar dupa cum am zis, sunt notitze fara delete.
Ei, am si eu ceva de spus. Nu stiu daca e interesant, sau mai exact nu stiu daca intereseaza pe cineva, dar eu tot voi zice (scrie).
Pentru cine va citi, aflati ca eu sunt Gabutz. Nu intrebati ce inseamna sau de la ce vine, nici eu nu stiu. Probabil ca veti afla cine sunt din ceea ce voi scrie.
Nu prea am eu verbul la mine (spunea un prieten ca Cosmin are verbul la el), dar e noapte, ploua, am vazut un film, asa ca vreau sa scriu. Fara delete deoarece cred ca prima idee care ii trece cuiva prin cap este cea care il defineste. Cu exceptiile de rigoare poti caracteriza o persoana prin primele reactii in diferite situatii, prin gesturi, prin emotii.
Si revenind la partea cu: "eu vreau sa scriu" si cu faptul ca am vazut un film. Filmul se numeste Pay It Forward. Il mai vazusem candva, dar probabil la televizor si probabil ca m-am plistisit dupa primul calup de publicitate. Recent am primit un link pe youtube cu o secventa din film si am vrut sa-l revad. Ce pot sa spun este ca filmul este genial. Actiunea porneste de la o tema pe care un copil in clasa a saptea o primeste la cursul de "Studii Sociale". Trebuia sa faca ceva cu care sa schimbe lumea, ... si a facut. Ideea sa a fost un lant de binefaceri: el avea sa faca trei fapte bune pentru trei persoane, iar apoi cele 3 persoane sa faca la randul lor 3 fapte bune pentru alte 3 persoane, ... . Nu-ia asa ca e genial? Nu mai spun nimic despre film. Daca totusi cineva nu l-a vazut, nu-i voi strica eu cheful.
Ma gandeam in timp ce ma uitam la film daca eu am facut vreodata asa ceva, daca am ajutat 3 persoane, dar un ajutor real, nu cum am ajutat week-endul trecut sa terminam berea :). Ei, se pare ca nu. Cel putin nu-mi aduc aminte. Sper ca totusi se va intampla, si atunci cand voi face o fapta buna pentru o persoana, persoana respectiva se va simti obligata sa faca la randul ei o fapta buna.
Ce prostii. Mi-e somn.
Mi-e lene sa tin un jurnal asa ca mi-am facut blog.
Dar voi mai scrie.
Sigur voi mai scrie.
"Notitze" vesele si triste.
Mai mult triste.
Miroase a tei.
Si tot mai ploua.
La semnalul urmator va fi ora doua si cincezici si noua de minute.
Am de lucru.
Dar nu am chef.
Ne mai auzim.
Mai sunt nopti.
Pa.
Ei, am si eu ceva de spus. Nu stiu daca e interesant, sau mai exact nu stiu daca intereseaza pe cineva, dar eu tot voi zice (scrie).
Pentru cine va citi, aflati ca eu sunt Gabutz. Nu intrebati ce inseamna sau de la ce vine, nici eu nu stiu. Probabil ca veti afla cine sunt din ceea ce voi scrie.
Nu prea am eu verbul la mine (spunea un prieten ca Cosmin are verbul la el), dar e noapte, ploua, am vazut un film, asa ca vreau sa scriu. Fara delete deoarece cred ca prima idee care ii trece cuiva prin cap este cea care il defineste. Cu exceptiile de rigoare poti caracteriza o persoana prin primele reactii in diferite situatii, prin gesturi, prin emotii.
Si revenind la partea cu: "eu vreau sa scriu" si cu faptul ca am vazut un film. Filmul se numeste Pay It Forward. Il mai vazusem candva, dar probabil la televizor si probabil ca m-am plistisit dupa primul calup de publicitate. Recent am primit un link pe youtube cu o secventa din film si am vrut sa-l revad. Ce pot sa spun este ca filmul este genial. Actiunea porneste de la o tema pe care un copil in clasa a saptea o primeste la cursul de "Studii Sociale". Trebuia sa faca ceva cu care sa schimbe lumea, ... si a facut. Ideea sa a fost un lant de binefaceri: el avea sa faca trei fapte bune pentru trei persoane, iar apoi cele 3 persoane sa faca la randul lor 3 fapte bune pentru alte 3 persoane, ... . Nu-ia asa ca e genial? Nu mai spun nimic despre film. Daca totusi cineva nu l-a vazut, nu-i voi strica eu cheful.
Ma gandeam in timp ce ma uitam la film daca eu am facut vreodata asa ceva, daca am ajutat 3 persoane, dar un ajutor real, nu cum am ajutat week-endul trecut sa terminam berea :). Ei, se pare ca nu. Cel putin nu-mi aduc aminte. Sper ca totusi se va intampla, si atunci cand voi face o fapta buna pentru o persoana, persoana respectiva se va simti obligata sa faca la randul ei o fapta buna.
Ce prostii. Mi-e somn.
Mi-e lene sa tin un jurnal asa ca mi-am facut blog.
Dar voi mai scrie.
Sigur voi mai scrie.
"Notitze" vesele si triste.
Mai mult triste.
Miroase a tei.
Si tot mai ploua.
La semnalul urmator va fi ora doua si cincezici si noua de minute.
Am de lucru.
Dar nu am chef.
Ne mai auzim.
Mai sunt nopti.
Pa.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)